Animalele de companie expuse riscului. De la delfinii roz din Amazon, ale căror populații au scăzut cu 65% (din 1994). Pentru gorilele de câmpie estice, al căror număr a scăzut cu aproximativ 80%. Pentru puii de lei de mare din Australia de Sud și de Vest, în scădere cu două treimi între 1977 și 2019.
Populațiile de mamifere, păsări, amfibieni, reptile și pești din întreaga lume au suferit un declin devastator din 1970. Adică, mai mult sau mai puțin, de la celebrarea (era în 1972 la Stockholm) a primei conferințe ONU privind ' mediu inconjurator. O scădere tulburătoare, denunțată de Raportul Planetei Vie (LPR) 2022: raportul bienal privind sănătatea planetei, pe care WWF l-a lansat ieri la nivel global.Procentul mediu este de 69%. Am pierdut aproximativ 7 animale sălbatice din 10. În doar o jumătate de secol.
Animalele de companie expuse riscului. Mai ales acolo unde natura este cea mai puternică
Cu cantitatea sa incredibilă de date, care include aproape 32.000 de populații de 5.230 de specii de vertebrate, Living Planet Index (LPI), furnizat în raportul ZSL (Societatea Zoologică din Londra), arată că populațiile de vertebrate sălbatice scad într-un ritm deosebit de uluitor în regiunile tropicale. Cu alte cuvinte, securea a coborât cel mai greu chiar acolo unde natura era cea mai luxuriantă. Tocmai aceste zone geografice, avertizează WWF, sunt de fapt printre cele mai bogate în biodiversitate din lume. Mai exact, datele LPI relevă că între 1970 și 2018, populațiile de animale sălbatice din regiunea America Latină și Caraibe au scăzut cu o medie de 94%.
Din Amazon la recifele de corali
Astfel, Amazon, cea mai mare pădure tropicală de pe planetă, a pierdut 17% din extensia sa inițială și încă 17% este acum degradată. Se apropie punctul de neîntoarcere, adică momentul în care pădurea va lăsa loc savanei. Și recifele de corali, o altă fortăreață extraordinară a biodiversității, suferă și ele iad. Aproximativ 50% din coralii de apă caldă sunt deja pierduți. O creștere a temperaturilor medii de 1,5 grade ar presupune sacrificarea a 70-90% din coralii care trăiesc în apele calde, în timp ce o încălzire de 2 grade ar ajunge la peste 99%.
În aproximativ 50 de ani, populațiile de apă dulce monitorizate la nivel global au scăzut cu o medie de 83% – cel mai mare declin al oricărui grup de specii. Pierderea habitatelor și barierele în calea rutelor de migrație sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din amenințările la adresa speciilor de pești migratori monitorizate.
Căldura și seceta pun animalele în pericol
Valurile de căldură în creștere și seceta provoacă evenimente de mortalitate în masă în copaci, păsări, lilieci și pești. Doar pentru a da un exemplu, în Australia, o singură zi de căldură extremă în 2014 a ucis peste 45.000 de lilieci cunoscuți sub numele de „vulpi zburătoare”. Schimbările climatice au fost, de asemenea, legate de pierderea populațiilor întregi a peste 1.000 de specii de plante și animale.
Asistăm și la primele dispariții ale unor specii întregi. Broasca aurie a dispărut în 1989 din cauza numărului tot mai mare de zile fără ceață tipice pădurilor tropicale din Costa Rica. Rozătoarea Melomys rubicola, endemică în mica insulă Bramble Cay dintre Australia și Papua Noua Guinee, a fost declarată dispărută în 2016, după ce nivelul mării a crescut și o serie de furtuni puternice i-au inundat casa, ucigând planta cu care se hrănea și distrugându-i locurile de cuibărit. . Fiecare grad de încălzire riscă să crească aceste pierderi.
Clima și biodiversitatea, două fețe ale aceleiași crize
Ceea ce ne confruntăm este așadar o dublă urgență: nu există doar schimbările climatice, despre care deja se vorbește mult, chiar dacă niciodată suficient. Pierderea biodiversităţii ameninţă, de asemenea, bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare. „Jumătate din economia globală și miliarde de oameni depind direct de natură”, a spus Andrew Terry, director de conservare și politici la ZSL. „Prevenirea pierderii în continuare a biodiversității și restabilirea ecosistemelor vitale trebuie să fie în fruntea agendelor globale pentru a aborda crizele în creștere climatice, de mediu și de sănătate publică.”
De aici și apelul către liderii mondiali care se vor întâlni în decembrie pentru Conferința părților la Convenția privind diversitatea biologică (CBD COP15). WWF face apel la lideri să se angajeze într-un acord „în stilul Parisului” care poate inversa pierderea biodiversității, prin transformarea sectoarelor care provoacă pierderea naturii și prin acordarea de sprijin financiar țărilor în curs de dezvoltare.
Cauzele declinului, de la climă la poluare
Care sunt cauzele declinului populațiilor de animale sălbatice? Potrivit Raportului Planeta Vie, inculpați sunt schimbările în folosirea pământului și a mării, exploatarea excesivă a plantelor și animalelor. Dar și schimbările climatice, poluarea și speciile exotice invazive. Amenințările din agricultură, vânătoare și braconaj și defrișări sunt foarte grave la tropice. În timp ce problema poluării este deosebit de importantă în Europa. În plus, cu excepția cazului în care limităm încălzirea la mai puțin de 2°C, sau de preferință 1,5°C, schimbările climatice vor deveni probabil principala cauză a pierderii biodiversității și a degradării ecosistemelor în următoarele decenii.
Dar nu va fi posibil să obținem un viitor pozitiv pentru natură fără recunoașterea și respectarea drepturilor, guvernării și conducerii în conservarea popoarelor indigene și a comunităților locale din întreaga lume.Pe scurt, protecția mediului trece prin protecția oamenilor care trăiesc acolo de milenii și cu respect.
Solicitări WWF către noul guvern italian
De aceea trebuie să ne transformăm radical cultura și societatea. Din acest motiv, Luciano Di Tizio, președintele WWF Italia, a precizat că, la fel ca WWF Italia, deja „a avansat propuneri concrete care sperăm să fie plasate în centrul agendei noului guvern: într-un an avem nevoie de o lege privind climatul, unul de contracarare a solului și un Cod al naturii care să raționalizeze toate regulile de protecție a biodiversității noastre”.
