Luna trecută o tuse persistentă, astăzi un episod de respirație șuierătoare și poate, pe timpul iernii, a fost și bronșiolită. Când vine vorba de bolile respiratorii la copiii mici, trebuie făcută o distincție: pot fi episoade „simple”, atât virale, cât și infecțioase și șuierătoare (așa-numitele respirații șuierătoare), de care să nu-ți faci griji. „Aparatul respirator în primii ani de viață nu este încă pe deplin matur și este foarte vulnerabil, până la punctul în care aceste episoade pot fi considerate într-o oarecare măsură fiziologice”, explică Simona Barbaglia, președintele Asociației Respiriamo Insieme.Cu toate acestea, este bine ca mamele, tații și medicii pediatri să țină ochii deschiși pentru că, dacă sunt foarte recidivante și deosebit de acute, ar putea fi dimpotrivă semnul unei adevărate boli respiratorii.
Boli respiratorii la copii: episoade sau patologie?
«Este deci esențial să discutăm cu medicul pediatru și să nu amânăm o vizită de specialitate la un medic pneumolog specializat în boli respiratorii la copii», explică Chiara Allegrini, director medical la spitalul San Donato din Arezzo, specialist în pneumologie, expert in astm bronsic grav cu masterat de nivel II in imuno-alergologie pediatrica. Cu cât copilul este îngrijit mai târziu, cu atât este mai mare riscul ca boala să devină gravă. „Pediatrul și specialistul pot înțelege multe lucruri din istoricul clinic al pacientului. Un fapt relevant este, de exemplu, nașterea prematură, un factor de risc important”. Medicul pneumolog va putea pune un diagnostic și va sugera un plan terapeutic: de obicei, pe de o parte, medicamente pentru gestionarea momentelor de criză respiratorie, pe de altă parte, un tratament de bază pentru a preveni apariția acestor crize, ținând sub control inflamația.„Cortizonii inhalatori sunt utilizați în doza minimă eficientă, esențială pentru gestionarea inflamației endobronșice, și medicamente precum salbutamolul, cunoscut sub numele de ventolin, care ajută la bronhodilatare”, explică Allegrini. Doar în cazuri de extremă urgență se administrează cortizonul pe cale orală.
Compararea cu alți părinți
Dar calea cu medicul specialist nu este singura cale in cazul afectiunilor respiratorii la copii pe care un parinte o are in fata. „În același timp, și vorbesc ca mamă, este foarte util să discutăm cu alți părinți”, explică Barbaglia: „Asociațiile de pacienți îi ajută pe părinți să crească împreună în gestionarea bolii, îmbunătățind calitatea vieții copiilor”.
Împărtășirea experienței tale le permite părinților să se liniștească de la cei care au fost deja acolo. De exemplu, în ceea ce privește consumul de medicamente: „Nici și cele pe bază de cortizon nu au efectele secundare de care ne-am putea teme.Dar este esențial să urmați cu strictețe instrucțiunile medicului, altfel criza va reapare probabil. Pe scurt, autogestionarea este interzisă”.
Spălare, mâncare, apă: bune practici zilnice
Dar să te compari îți permite și să-ți îmbunătățești comportamentele zilnice. «Vrem să vorbim despre spălături nazale? Sunt esențiale dar trebuie să știi să le faci foarte bine. Iar fiolele de 5 ml, foarte răspândite, sunt într-adevăr de puțin folos”. Pentru a le face corect, se folosesc seringi și se umplu cu multă soluție fiziologică.
Din nou, alimentația: «Dacă copilul suferă de producție excesivă de mucus, este mai bine să eviți, de exemplu, laptele și produsele lactate».
În timp ce, dacă patologia are o componentă alergică, alimentele potențial alergene ar trebui evitate.
Înainte de culcare, de obicei este mai bine să nu dai apă: ar putea favoriza refluxul gastroesofagian care riscă să inflameze sistemul respirator.„Toate sunt bune practici pe care le înveți cu experiență și observându-ți copilul”, continuă Barbaglia: „Dar cu câteva sfaturi le poți învăța mai devreme”.
Interpretarea primelor simptome ale unei crize
Un alt capitol se referă la „interpretarea prodromurilor unei crize: înainte de a se produce, copilul prezintă simptome tipice care sunt foarte utile să le recunoască pentru a interveni precoce”. De regulă, el pare mai puțin vital, se joacă mai puțin și pot apărea „cearcănele” albăstrui: „Ajunge mai puțin oxigen și corpul lui reacționează”, explică Barbaglia. Părintele care realizează acest lucru poate administra medicamente de susținere, evitând astfel să recurgă la alte, mai puternice, necesare atunci când criza este deja în derulare.
Aer liber, poluare și boli respiratorii la copii
Bolile respiratorii sunt mai mari la copiii care locuiesc în orașe cu niveluri ridicate de poluare.Dar nici aceasta, nici teama preponderent nemotivată a unui părinte că copilul „răce” ar trebui să ducă la închiderea celor mici acasă. Într-adevăr, în aer liber este necesar. „Nu-i ține sub un clopot de sticlă, nici măcar cel mai fragil”, este invitația specialistului Allegrini: „Părinții trebuie să știe să gestioneze un atac acut: odată dobândită această abilitate, copilul trebuie să fie capabil să facă totul. . Printre altele, activitatea fizică, chiar competitivă, are un efect antiinflamator asupra căilor respiratorii. Poate contribui la declanșarea unui atac de astm bronșic dacă și numai dacă inflamația nu este tratată în mod adecvat”.
